Spiritul in medicina traditionala chineza

SPIRITUL IN MEDICINA TRADITIONALA CHINEZA – TERMINOLOGIE DIN TEXTELE CLASICE DE MEDICINA CHINEZA

Buddha

Dualitatea dintre corp și spirit este cel mai bine ilustrată ÎN FILOZOFIA VESTICĂ prin definiția spiritului ca fiind: „acela care dă viață organismului fizic, în contrast cu elementele sale pur materiale”. Prin această definiție s-a stabilit deja o dualitate care nu se regăsește în Medicina Tradițională Chineză.

Pentru a înțelege noțiunea de SPIRIT DIN TEXTELE CLASICE MEDICALE, și în mod special Huangdi Neijing (Tratatul de Medicină Internă al Împăratului Galben), este necesar să aruncăm o privire asupra textelor clasice ale Confucianismului, Daoismului și a altor școli de gândire care au format conceptele medicale din acele vremuri, circa secolul 2 BCE (înainte de Cristos).

Textele medicale acordă un interes particular relației dintre spirit și corp. Vorbim despre noțiunea de Wu Shen sau cele 5 aspecte ale spiritului, parte a Teoriei celor cinci elemente, Wu Xing.

Astfel avem :

  • Shen, în relație cu inima și focul
  • Hun, în relație cu ficatul și lemnul
  • Po, în relație cu plămânii și metalul
  • Yi, în relație cu splina și pământul
  • Zhi (Jing în anumite texte), în relație cu rinichii

Dar, cu tot contextul separării în cinci, întotdeauna trebuie avut în vedere că există o unitate ce definește SINELE, o unitate descrisă ca și spirit, suflet, conștientizare, conștiință, minte, precum și emoție, simț, senzitivitate.

Utilizarea rețelei celor cinci elemente reprezintă de fapt un instrument pentru analiza acestor cinci aspecte care aparțin întregului, sinelui.

Sentimentele și emoțiile pot fi cuprinse în ideea de SHEN (citit Șen), în același fel cum YI și ZHI pot cuprinde ceva destul de spiritual. Termenii din limba română de intenție și voință nu sunt suficienți pentru a traduce complexitatea acestora, Yi și Zhi. Yi și Zhi fac aluzie și la tot ce este perceput, învățat și înțeles. Toată cărarea pe care mintea funcționează. Realitatea interioară a sinelui.

Deci nu ne putem aștepta să definim precis sufletul sau spiritul, dar este posibil să spunem câteva lucruri specifice sensului dat în Medicina Tradițională Chineză – în special înțelegerii spiritului și sufletului în relație cu corpul fizic.

Relația dintre corp, minte și spirit este întrepătrunsă, însă este o relație în care fiecare aspect are statutul său, funcția și rolul său în ierarhia vieții. Dacă corpul este privat de susținere, mintea nu va funcționa bine. Când un individ nu mai poate mânca destul ca să hrănească corpul, mintea sa va slăbi, gândirea este mult mai dificilă, memoria ezită și voința șovăiește. Comportamentul uman este atunci condus mai mult de foame decât de raționamentul inimă/minte.

Dar dacă cineva poate cultiva spiritul vital (jing shen) la o calitate suficientă, acel individ este capabil să acționeze cu integritate și umanitate chiar și atunci când este flămând, și să împartă cu alții, mai degrabă decât să ucidă pentru hrană.

Spiritul este în strânsă legătură cu cea mai de calitate substanță a corpului, cu INIMA FIZICĂ ȘI CU SÂNGELE dar, de asemenea, este liber de acestea și capabil de acțiune independentă. În această viață fizică, spiritul are nevoie de realitatea fizică pentru a se exprima pe sine. Iar realitatea fizică este necesar a fi controlată și inspirată de către SPIRIT.

 

Să fiți sănătoși!

 

Vă aștept cu drag la cabinetul de Acupunctură Provital!

 

Programări la telefon:

 

 0721238637